De ce să ne schimbăm obiceiurile privind risipa alimentară?
În ritmul alert al vieții moderne, adesea pierdem din vedere valoarea reală a alimentelor. De multe ori facem cumpărături fără plan, gătim mai mult decât putem mânca, iar în final resturile ajung la coșul de gunoi. Sau, uneori, ne dăm seama prea târziu că avem alimente expirate în frigider și suntem nevoiți să le aruncăm. Dar știm oare ce risipim cu adevărat în astfel de momente? Nu aruncăm doar alimente hrănitoare și bani, ci și resurse naturale precum apa, solul și energia, precum și munca și timpul resurselor umane necesare pentru producerea acestora.
Risipa alimentară în gospodării nu este o problemă neglijabilă. În Uniunea Europeană, anual se generează peste 59 de milioane de tone de deșeuri alimentare, ceea ce înseamnă 131 de kilograme pe cap de locuitor (Eurostat, 2024). Valoarea de piață totală a acestei risipe depășește 132 de miliarde de euro, iar gospodăriile sunt responsabile pentru mai mult de jumătate din deșeurile alimentare (54%).
Prețul risipei alimentare
De fiecare dată când aruncăm mâncarea, risipim de fapt bani. Dacă o familie obișnuită cheltuie lunar 1.500 de lei pe alimente și 10-20% din acestea ajung regulat la coșul de gunoi, pierderile anuale pot ajunge la câteva mii de lei. Cu puțină atenție – cum ar fi realizarea unei liste de cumpărături, planificarea meselor în avans și depozitarea corectă a alimentelor – aceste pierderi pot fi reduse semnificativ. Astfel, ne gestionăm mai bine banii și reducem risipa alimentară.
Obiceiuri mai sănătoase
Prevenirea risipei alimentare nu aduce doar beneficii financiare, ci are un impact pozitiv și asupra sănătății noastre. Când planificăm în avans ce cumpărăm și ce gătim, evităm achizițiile impulsive și tentațiile alimentelor nesănătoase. Astfel, pe masă ajung alimente alese mai conștient, ceea ce ne îmbunătățește sănătatea pe termen lung. Cumpărăturile planificate ne ajută să evităm gustările nesănătoase și să alegem alimente cu adevărat nutritive.
Economisirea timpului
Gestionarea conștientă a alimentelor nu ne economisește doar bani, ci și timp. Dacă planificăm mesele în avans, ce și cât vom găti, și suntem conștienți de stocurile din casă, atunci știm ce trebuie să mai cumpărăm. Astfel, vom face cumpărături mai rar și, atunci când mergem la magazin, petrecem mai puțin timp acolo. Procesul devine și mai rapid dacă decidem meniul în avans pentru mai multe zile și achiziționăm deodată toate ingredientele necesare.
Alegeri ecologice
Reducerea risipei nu doar că ne protejează portofelul și sănătatea, ci și mediul înconjurător. Risipa alimentară la nivel global este responsabilă pentru 8-10% din emisiile de gaze cu efect de seră – mai mult decât provine din aviația globală. Totodată, în spatele fiecărei bucăți de mâncare aruncate se află solul, apa și energia folosite pentru producerea ei. Astfel, când risipim mai puțin, contribuim activ și la protejarea mediului.
Prin urmare, reducerea risipei alimentare nu aduce doar beneficii financiare, ci ne ajută să trăim o viață mai durabilă, mai sănătoasă și mai echilibrată. Prin obiceiuri de cumpărare conștiente, planificarea meselor în avans și depozitarea corectă, putem reduce cantitatea de deșeuri alimentare și, în același timp, să contribuim la bunăstarea noastră.
***
Urmărește pagina de Facebook a proiectului Food Savers și descoperă soluții practice care te vor ajuta să economisești bani și să contribui la un viitor durabil.
Scopul proiectului Food Savers este prevenirea risipei alimentare în județul Harghita și va fi implementat în perioada iulie 2024 – iunie 2026 cu cofinanțarea Uniunii Europene, în cadrul Programului de Piață Unică al Comisiei. Proiectul este implementat de Consiliul Județean Harghita în parteneriat cu Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Harghita și Asociația de Dezvoltare Intercomunitară de Dezvoltare Rurală a Consiliului Județean Harghita.
